Școala Copălău - istoric
«Legea asupra instrucţiunii, promulgată la 25
noiembrie 1864 şi pusă în aplicare în 1865 a fost prima lege cu referire la
învăţământ a statului român, care a deschis porţile şcolilor în toate satele.
Ea a avut două principii la bază: obligativitatea şi gratuitatea
învăţământului.»
Prima şcoală din Copălău a luat fiinţă la data de
1 septembrie 1865. Apariţia unei şcoli era un eveniment în viaţa satului, atât
timp cât marea majoritate a locuitorilor erau analfabeţi. Ştiutorii de carte
erau foarte puţini, fiind vorba de preoţi, călugări, cântăreţi bisericeşti şi
cei care conduceau obştea satului.
În perioada 1865-1900, în satele comunei Copălău
funcţiona o singură şcoală mixtă, cu un număr destul de mic de elevi. Localul
şcolii era impropriu învăţăturii, fiind închiriată o cameră de la preotul
satului, care era şi învăţător.
Ministrul Spiru Haret a inspectat şcoala în anul
1897.
Numărul elevilor care frecventau şcoala din
Copălău în 1899 era destul de mic, 42 de elevi, având în vedere că la acea dată
comuna avea 1692 de locuitori. Fiind împovăraţi de nevoi, părinţii îi puneau pe
copii la treburile gospodăreşti, îi trimiteau zilnic cu animalele la păşune,
astfel că şcoala rămânea pe ultimul loc la capitolul priorităţi.
Nu există în arhivă sau alte însemnări referiri cu
privire la primul învăţător sau învăţătorii care au predat la şcoala din satul
Copălău, înfiinţată în anul 1865. Este ştiut faptul că la acea dată şi chiar şi
mai târziu nu existau învăţători de meserie decât într-un număr foarte mic în
ţară. Ştim apoi că în 1886, preotul Constantinescu a preluat şi funcţia de
învăţător al şcolii din Copălău. Este de presupus, deci, că primul învăţător
sau poate al doilea să fi fost unul din preoţii Ioan Theodoru, Ilie Gheorghiu
sau Ioan Obreja.
Începând din anul 1886 şi până în anul 1931, o
perioadă de 45 de ani, funcţionează ca învăţător preotul Constantin D.
Constantinescu. Acest om a avut o activitatea meritorie. Atât în slujba
bisericii cât şi în slujba şcolii.
În perioada dintre cele două războaie mondiale
şi-au desfăşurat activitatea în şcolile din Copălău, învăţătorii Eugen
Alexandrescu, Constantin Pistol, Aurelia Gaspar, Petre Gavril precum şi Dumitru
Dumitriu şi Constantin Crăciun.
În anii 1929-1930 în satul Copălău s-a construit
un nou local de şcoală, Şcoala nr. 2, care a funcţionat în paralel cu vechea
şcoală nr. 1, lucru care a dus la dezvoltarea şi îmbunătăţirea procesului de
învăţământ în comună. Tot în această perioadă (1930-1931) se înfiinţează şi învăţământul
gimnazial la şcoala din Copălău (clasele V, VI şi VII). Clasele V-VII
au funcţionat şi în primii ani ai războiului (1941- 1943) inclusiv şi în anul
1943-1944 dar începând cu anul
1944-1945 ele au fost suspendate, atât în comuna Copălău cât şi în
majoritatea satelor din ţară.
Obligativitatea absolvenţilor cu patru clase
primare de a se înscrie în clasa I de gimnaziu (clasele V-VII) s-a introdus în
anul 1946, prin Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 26930/1946. În
şcolile din comuna Copălău acest ordin nu a putut fi aplicat, neexistând nici
condiţii materiale corespunzătoare, nici cadre didactice calificate pentru
învăţământul gimnazial. Timp de şapte ani (1944-1951) învăţământul gimnazial a
lipsit în şcolile din satele Copălău şi Cotu-Ruşi, aceste şcoli producând în
această perioadă numai absolvenţi a patru clase primare. În această perioadă de
şapte ani, mulţi copii din satele Copălău, Cotu şi Cerbu au parcurs zilnic
distanţe apreciabile pentru a urma cursurile gimnaziale la şcolile din satele
N. Bălcescu (Flămânzi) sau Suliţa.
În anul 1948 a avut loc reforma învăţământului
prin care statul comunist a schimbat structura , dar şi programa tuturor
formelor de învăţământ.
Începând cu anul şcolar 1951-1952 şcoala din satul
Copălău îşi reîncepe ciclul gimnazial întrerupt în 1944 şi reînfiinţează clasa
a V-a, prima promoţie de absolvenţi ai şcolii de şapte ani din Copălău, după
cel de-al Doilea Război Mondial, ieşind la sfârşitul anului şcolar 1953-1954.
Şcoala din Copălău a funcţionat cu şapte ani de studiu până în anul 1961, când
s-a înfiinţat şcoala generală de opt ani. Începând din anul şcolar 1969-1970
s-a înfiinţat şi în satul Copălău şcoala de 10 ani, ultimii doi ani de studiu
(clasele a IX-a şi a X-a) făcând parte din treapta I de liceu. Clasele a IX-a
şi a X-a s-au desfiinţat în 1991.
Începând cu anul şcolar 2006 şcoala Copălău a
primit numele de Şcoala de Arte şi Meserii la clasele a IX-a şi a X-a existând
2 calificări:
- Mecanic: Lucrător în lăcătuşerie. Structuri
metalice
- Agricol: Lucrător în cultura plantelor
În continuare prezentăm lista cadrelor didactice
care şi-au desfăşurat activitatea pe o perioadă mai îndelungată în cadrul
şcolilor din satul Copălău:
- înv. Alexandru Dumitriu (1933-1950), înv.
director Ecaterina Dimitriu (1941-1950), înv.Aspazia Dumitriu (1941-1950), înv. director Maria Butnaru
(1940-1960), înv. Gheorghe Călinescu (1940-1960), înv. Virginia Călinescu
(1950-1960), înv. Artemiza Tigănoiu (1954-1963), înv. Corina Popa (1958-1972), prof. Ana Ungureanu (1950-1966), prof.
director Mihai Iacob (1958-1996), înv. Maria Iacob (1958-1995), înv. Maria
Teodorescu, înv. Eugenia Pânzariu (1969-1990), înv. Maria Arhip (1969-1999),
înv. Mihai Gugoaşă (1962-1993), prof. Maria Gugoaşă (1978-1990), maistru
instructor Florea Gugoaşă (1980-1986), prof. Cornel Şurubaru (1980-1990), prof.
Dumitru Pârâu (1975-1990), prof. Ioan Paramanov (1973-1996), prof. Aurica
Paramanov (1973-1996), prof. Tincuţa Cojocaru (1975-1990), prof. Adela Valter
(1975-1990), prof. Aurica Partenie (1975-1990), prof. Marin Tataru (1975-1990).
În perioada 1964-1965, cadrele didactice care activau ca artişti amatori au pus în scenă piesele : „O noapte furtunoasă” şi „Năpasta” de I.L. Caragiale. Corul format din elevi ai Şcolii Copălău era dirijat de profesorul Mihai Iacob şi participau în mod constant şi cu succes la consursurile judeţene ale formaţiilor artistice de amatori. Ca instructori de dans s-au remarcat permanent învăţătorii Niculăesa Vasile şi Alexandrina, din satul Cotu.
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu